Mulți români sunt hipertensivi, chiar dacă o mare parte nu sunt conștienți ca suferă de hipertensiune arterială (HTA), si asta pentru ca aceasta boală rareori manifestă simptome. Cu toate acestea, o hipertensiune arterială care nu este detectată și tratată, poate provoca complicații si leziuni permanente ale sistemului vascular si poate afecta cel mai adesea inima, creierul și rinichii, impactand grav speranța de viață și calitatea vieții pacienților.
Din fericire, insa, există adesea multe solutii la indemana pentru a scade tensiunea arteriala rapid. Despre acest lucru si multe altele vom detalia in randurile urmatoare.
Ce este hipertensiunea arteriala (HTA)?
Tensiunea arteriala reprezintă forța exercitată de inima si vasele de sânge atunci când sângele este pompat in organism. Tensiunea arteriala crescută sau hipertensiunea arterială apare atunci când inima trebuie să pompeze sange prin artere la o presiune mai mare decât în mod normal. Se întâmplă atunci când venele opun prea multă rezistență, care ajunge sa uzeze inima si în timp sa devina groasă, rigidă și slăbită.
Termenul de hipertensiune arterială (HTA) este folosit în principal în sensul de valori crescute ale tensiunii arteriale în circulația sistemica, insa există și alte forme de HTA, cum ar fi hipertensiunea pulmonară – simptomele sunt date de o tensiune arterială crescută în circulația pulmonară.
Componentele tensiunii arteriale
Intrucat, in trecut, presiunea arterială a fost măsurată cu ajutorul unui manometru cu mercur, exprimarea valorilor tensionale se face si în timpul prezent într-o unitate de măsură numită milimetri de mercur (mmHg). Astăzi, însa, dispozitivele electronice sunt mai frecvent utilizate pentru măsurarea valorilor tensionale.
Tensiunea arterială este indicată prin două numere separate de o bară oblică, de exemplu 140/90 mmHg, care exprima valori ale tensiunii arteriale sistolice si ale tensiunii arteriale diastolice.
Primul număr (140) reprezintă presiunea din artere când inima se contractă si se numește presiune sistolică, iar al doilea număr (90) reprezintă presiunea din arterele dintre bătăile inimii și se numește presiune diastolică.
adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.
Aceste două numere reprezintă expresia presiunii de impact și a presiunii de repaus, astfel:
- Tensiune arterială sistolică se mai numește și tensiune vasculară cerebrală. Este cea mai mare presiune măsurată într-o arteră carotidă, exact atunci când inima se contractă și pompează sângele în organism. Ca rezultat, o undă de puls poate fi măsurată și în regiuni ale corpului mai îndepărtate, precum brațele și picioarele.
-
Tensiune arterială diastolică se mai numește și tensiune de repaus. Este cea mai mică presiune măsurată pe peretele unei artere carotide atunci când inima se relaxează între două bătăi, pentru a se umple cu sânge. Există încă presiune în vase, dar este mai mică decât tensiunea arteriala sistolică.
Interpretarea valorilor tensionale
Valorile tensiunii arteriale ale fiecărei persoane sunt supuse anumitor fluctuații. De exemplu, entuziasmul și efortul fizic determină cresterea valorilor tensionale, în timp ce aceatea pot fi semnificativ mai scăzute in timpul odihnei sau al somnului. La persoanele sănătoase, valorile tensiunii arteriale revin întotdeauna înapoi în intervalul normal, care este 120/80 mmHg.
Pe de alta parte, valorile crescute manifestă diferite grade de hipertensiune arteriala (HTA):
- Hipertensiune arterială de gradul 1: presiunea sistolică este situata in intervalul 140-159 si/sau presiunea diastolica în intervalul 90-99.
- Hipertensiune arterială de gradul 2: presiunea sistolica se afla in intervalul 160-179 si/sau presiunea diastolica în intervalul 100-109.
- Hipertensiune arterială de gradul 3: presiune sistolica mai mare sau egală cu 180 mmHg și/sau presiune diastolică mai mare sau egală cu 110 mmHg.
-
Exista, de asemenea, si cazuri de hipertensiune sistolică izolată, valorile tensiunii arteriale sistolice sunt mai mari de 140 mmHg și tensiunea arteriala diastolică este mai mică de 90 mmHg.
Hipertensiune arterială (HTA): tipuri si cauze
În cele mai multe cazuri, cauza hipertensiunii arteriale este necunoscuta, ceea ce poarta denumirea de hipertensiune arterială primară sau esențială.
De obicei diagnosticul de hipertensiune arteriala primară se poate determina în a treia decadă de viață si 90% dintre toți cei afectați suferă de această formă de hipertensiune. Pe lângă tendința ereditară, factorii de risc ai hipertensiunii esentiale primare pot fi alimentația, stresul, fumatul, vârsta și lipsa exercițiilor fizice.
În restul cazurilor, există o cauză care poarta denumirea de hipertensiune arterială secundară. Aceasta forma de hipertensiune este, de regula, consecința unor boli renale, afecțiuni ale arterelor renale, tulburări hormonale rare și tumori ale glandelor suprarenale, printre altele.
Hipertensiune arterială secundară – factori de risc:
-
Sarcina (hipertensiunea arterială manifestata in timpul sarcinii)
- Tulburari ale glandei tiroide, precum hipertiroidismul (glanda tiroida hiperactiva)
- O îngustare congenitală a arterei principale (stenoza istmului aortic)
- Sindromul de apnee (o tulburare de respirație în timpul somnului) poate fi, de asemenea, un factor de risc pentru hipertensiunea arterială secundară.
-
Medicamentele pot fi, de asemenea, posibili declansatori ai hipertensiunii arteriale secundare. Aici trebuie menționate, de exemplu, tratamentul hormonal sau medicamentele antireumatice, dar si anumite substante precum cocaina și amfetaminele.
Simptome ale hipertensiunii arteriale
Mulți oameni asociază cuvântul hipertensiune cu tensiune excesivă, stare de nervozitate sau stres. În cultura medicală, insa, hipertensiunea se referă la cresterea permanentă a tensiunii arteriale, indiferent de cauză. Deoarece de obicei nu provoacă simptome timp de mulți ani, până când un organ vital este deteriorat, hipertensiunea arterială este cunoscută drept „ucigașul tăcut”.
În unele cazuri, persoanele cu hipertensiune manifesta dureri de cap, palpitații și au adesea sângerări nazale. Femeile de vârstă mijlocie interpretează adesea greșit aceste simptome de HTA pe care le confundă cu simptome de menopauză sau de stres.
Complicatii ale hipertensiunii ateriale
Desi valorile mari ale tensiunii arteriale cauzează rareori simptome, după câțiva ani de manifestare a acestei „boli tacute”, pot apărea complicații cu risc de dezvoltare a cheagurilor de sange din inimă și de accident vascular cerebral (cheag de sange în creier sau hemoragie cerebrală).
Fără tratament sau fără a lua măsuri pentru controlul tensiunii arteriale, presiunea excesivă asupra pereților arterelor poate duce la deteriorarea vaselor de sange, care este o formă de boală cardiovasculară.
Asadar, suma factorilor de risc in cazul persoanelor hipertensive este direct proportionala cu riscul de a suferi boli cardiovasculare. Acesti factori de risc pot fi:
- Constrângere toracică și durere de inimă (angina pectorală) în boala coronariană
- Performanță redusă și retenție de apă (edem) în insuficiența cardiacă (insuficiență cardiacă)
- Durere la nivelul picioarelor cu boală arterială periferică
-
Scăderea acuității vizuale și defecte ale câmpului vizual în retinopatia hipertensivă
Diagnosticarea hipertensiunii arteriale
Singura modalitate de a detecta HTA este prin măsuratori regulate. Acest lucru poate fi facut fie de catre medic, fie la domiciliu utilizand un monitor de tensiune arterială sau tensiometru.
Sunt considerate valori mari ale tensiunii arteriale:
- Peste 140 /90 mmhg, atunci cand este masurata de medic de mai multe ori
- 135/85 mmHg sau mai mult, atunci cand este masurata acasă, dupa măsurători multiple
- Sub 130/80, in cazul unui risc crescut de a dezvolta o boală cardiovasculară, diabet sau afecțiuni ale rinichilor.
-
În cele mai severe cazuri, valoarea tensiunii arteriale poate, de exemplu, sa fie 220/120 mmhg
De cele mai multe ori diagnosticul de HTA se stabileste dupa ce boala deja a afectat vasele de sânge. Vasele inimii, creierului, rinichilor și ochilor sunt afectate în mod deosebit, iar, pe termen lung, mușchiul cardiac este afectat și el, rezultatul fiind insuficiența cardiacă.
O examinare fizică face parte din diagnosticarea hipertensiunii arteriale si ajută la evaluarea riscurilor cardiovasculare și la recunoașterea posibilelor semne de afectare a organelor cauzate de tensiunea arterială.
HTA: Ce metode de diagnostic exista?
Pentru a putea stabili un diagnostic al HTA, consultul medical consta adesea in urmatoarele investigatii:
- Medicul vă cere informații despre afecțiunile preexistente care ar putea fi cauza hipertensiunii secundare.
- În plus, medicul va dori sa afle informatii despre pacient, ce tin de stil de viață, activitate fizica, consum de tutun si alcool.
- Medicul va efectua o examinare regulată și vă va face, de asemenea, teste de sange pentru a determina glicemia, colesterolul, procentul din sange, sărurile din sange și testul de sânge la rinichi (creatinina).
- În unele cazuri, medicul va lua în considerare o scanare a rinichilor (renografie) sau analize de sânge și urină, investigatii care ajută la distingerea hipertensiunii arteriale primare de cea secundară. Ele pot indica, de asemenea, factori de risc pentru boli cardiovasculare.
- O cardiogramă cardiacă (ECG) sau alte examinări, cum ar fi o scanare cu ultrasunete a inimii (ecocardiografie), sunt adesea recomandate.
Toate aceste informații sunt folosite in practica medicală pentru a defini factorii de risc, care împreună cu determinarea valorilor tensiunii arteriale formează o bază în vederea începerii tratamentului pentru scaderea tensiunii.
De asemenea vă recomandăm: Există o legătură între hipertensiune arteriala și colesterol?
Tratamentul hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială este o boală cronică carem desi nu poate fi vindecată, se poate controla prin diverse masuri igienico-dietetice si cu medicatie.
Tratamentul HTA de obicei nu are ca scop ameliorarea simptomelor, ci reducerea riscului de a dezvolta boli precum accident vascular cerebral (accident vascular cerebral) sau boli cardiovasculare. Metodele de tratament in urma unui diagnostic de hipertensiune arteriala depind de diverși factori, in functie de cazul fiecarui pacient. De regula, HTA progreseaza odata cu inaintarea in vârsta si este obisnuit ca de-a lungul anilor sa fie adaugate noi medicamente.
Planul de tratament pentru persoanele hipertensive poate consta adesea doar in modificarea stilului de viață, care include schimbări cum ar fi alimentația sănătoasă, reducerea consumului de alcool, exercițiile fizice sau urmarea unui tratament naturist benefic pentru inimă.
Cu toate acestea, uneori modificările de stil de viață nu controlează sau scad hipertensiunea arterială. Dacă se întâmplă acest lucru, poate fi necesară administrarea de medicamente. Citiți mai multe despre acest subiect aici: Cele mai bune medicamente pentru hipertensiunea arterială
Metode de tratament pentru reducerea presiunii arteriale
Există mai multe grupuri de medicamente care scad tensiunea arterialc, fiecare dintre acestea prezentand o serie de efecte adverse și de beneficii specifice, in functie de cazul fiecarui pacient.
Cele mai utilizate grupe medicamente sunt:
- Diuretice: Scad valorile tensionale prin creșterea excreției de sare și apă prin rinichi, scăzând astfel sarcina asupra inimii și arterelor.
- Blocanți ai receptorilor de angiotensină II: scad tensiunea arterială pentru a inhiba efectul astringent al angiotensinei II asupra arterelor.
- Inhibitori ECA: Scad riscul de HTA prin inhibarea formării unui hormon activ circulant (angiotensina II), care, in caz contrar, poate deteriora peretele arterei carotide și poate favoriza dezvoltarea bolii aterosclerotice.
- Alfa-blocante: scad riscul de HTA prin inhibarea efectului astringent al hormonilor de stres asupra arterelor. Alfa-blocantele pure sunt rareori utilizate pentru terapia antihipertensivă pe termen lung, dar anumite beta-blocante au și efect de alfa-blocante.
- Beta-blocante: Scad tensiunea arterială prin reducerea activității de pompare și prin inhibarea efectului hormonilor de stres asupra circulației.
- Blocante ale canalelor de calciu: acționează prin blocarea afluxului de calciu în celulele musculare netede care se găsesc în pereții vaselor de sange. Acest lucru dilată vasele de sânge și crește fluxul de sange, ceea ce duce la scaderea valorilor tensionale. Anumite blocante ale canalelor de calciu sunt, de asemenea, utilizate pentru a trata cazurile de infarct miocardic.
-
Suplimente alimentare: magneziul si potasiul sunt recunoscuti ca nutrienti benefici atat pentru scaderea valorilor tensiunii arteriale sistolice, cat si pentru cele diastolice.