Vitamina K este o vitamina liposolubila, sintetizată de plante și bacterii, dar nu de oameni sau de animale, și care poate fi găsita la nivelul organismului în ficat, creier, inimă, pancreas și în sistemul osos.
Vitamina K se prezintă sub mai multe forme:
- vitamina K1 (filochinona, fitonadiona) care se găsește mai ales în legume, deoarece este sintetizată de acestea;
- vitamina K2 (menachinona), care este sintetizată de bacterii în tractul intestinal al oamenilor și al multor animale și, prin urmare, se găsește în alimentele fermentate și produsele de origine animală
- vitamina K3 (menadiona), o formă sintetică a vitaminei K ce poate fi transformată în vitamina K2 în tractul intestinal
Originea vitaminei K
Vitamina K îsi stabilește nomenclatura oficiala în denumirea vitaminelor Kn (K1, K2), când structura seamănă cu o moleculă numită filochinonă și a vitaminelor MKn (MK6, MK10 etc.), când structura seamănă cu o moleculă numită menachinonă.
Totuși, înainte de a exista această clasificare, se vorbea despre „vitamina K1-n” când molecula era filochinona și despre „vitamina K2-n” când era menachinonă, „n” fiind un număr care contribuie la diferențierea lor. Folosirea ambelor nomenclaturi este motivul pentru care suplimentele alimentare pun pe etichetă nume precum „Vitamina K2 – menachinona 7”.
Vitamina K1 sau filochinonele sunt de origine vegetală, în timp ce menachinonele sunt sintetizate de bacterii. Diferite forme de vitamina K au potențe diferite în organism, menochinonele fiind mai puternice decât filochinonele.
Deși bacteriile intestinale sunt capabile să sintetizeze vitamina K, această activitate nu este suficientă, prin urmare se recomanda procurarea vitaminei K din alimente si suplimente alimentare.
Surse de provenienta a vitaminei K
Vitamina K are proprietati liposolubile și contribuie la mentinerea sistemului de coagulare a sangelui, prevenind sângerările. Vitamina K are, de asemenea, un rol important pentru sanatate în buna functionare a sistemului osos si intarind metabolismul. Prin urmare, vitamina K promovează formarea oaselor din organismul uman.
Vitamina K este prezentă în principal în legumele de culoare verde închis, precum broccoli, kale, varza, spanac și fructe verzi, și are două variante naturale:
- Vitamina K1, care se găsește în legume cu frunze de culoare verde închis, uleiuri vegetale (ulei de soia), roșii, cereale integrale și ficat de porc.
- Vitamina K2 este produsă de bacteriile intestinale.
Vitamina K3 este o variantă sintetică a celor de mai sus, dar de două ori mai puternică și se administrează pacienților care nu metabolizează adecvat vitaminele K naturale.
Prin reducerea nivelului de vitamin K din organism, cel al coagulanților este redus și, prin urmare, coagularea este produsa mai lent. În acest fel, deficiența de vitamina K este detectată atunci când apar hemoragii în diferite țesuturi și organe din organsin.
Deficitul de vitamina K – efecte si solutii
Deficitul de vitamina K este rară deoarece această vitamină este prezentă în multe alimente și bacteriile intestinale au capacitatea de a o produce. Totuși, atunci când apare, poate rezulta dintr-o scădere a consumului de surse de alimente care îl conțin, o scădere a sintezei de către bacteriile intestinale sau probleme de absorbție a acesteia (ex. patologii digestive cronice precum boala Crohn sau boala celiacă).
La oameni, riscul de deficit de vitamina K este crescut la adulții în varsta, la adulții cu probleme renale cronice, dar și la nou-născuți.
În cazul nou-născuților, deoarece transportul vitaminei K prin placentă este redus, aceștia nu au bacterii intestinale producătoare de vitamin K și, de asemenea, deoarece nu primesc un aport suficient de vitamina K prin laptele matern, există un risc crescut de deficit de vitamina K.
Pentru a evita efectele secundare asociate (care pot include hemoragia intracraniană), se recomandă administrarea intramusculară a vitaminei K1 la naștere. Semnele și simptomele acestei deficiențe de vitamine se caracterizează în special prin sangerari nazale, sangerari ale gingiilor, sange în urină, sange în scaune sau flux menstrual mai abundent.
Deoarece vitamina K este necesară și pentru carboxilarea osteocalcinei în țesutul osos, deficiența acesteia poate reduce mineralizarea osoasă și poate contribui la aparitia osteoporozei.
De asemenea vă recomandăm: Tratament natural pentru osteoporoză – vitamine si minerale
Cauzele deficitului de vitamina K
Deficitul de vitamina K poate fi determinat de urmatorii factori:
- Lipsa vitaminei K în regimul alimentar
- O dietă foarte săracă în grăsimi, deoarece vitamina K este mai bine absorbită atunci când este ingerată in combinație cu o anumită cantitate de grăsimi
- Tulburări care afectează absorbția grăsimilor și, prin urmare, reduc absorbția vitaminei K (de exemplu, obstrucția căilor biliare sau fibroza chistică)
- Anumite medicamente, inclusiv anticonvulsivante și unele antibiotice
- Consumul de cantități mari de ulei mineral, care poate reduce absorbția vitaminei K
- In cazul nou-născuților, deficienta de vitamina K apare deoarece doar cantități mici de vitamina K trec de la mamă la făt în timpul sarcinii
- În primele zile după naștere, intestinele nou-născutului nu au dobândit bacterii pentru producerea vitaminei K
Cantitatea de vitamina K recomandată la adulti
Un adult are nevoie de intre 50 si 120 de mcg de vitamina K pe zi, in functie de varsta si sex, o cantitate ce poate fi usor de obtinut printr-o alimentatie echilibrata. Nu există o limită superioară stabilită pentru consumul de vitamina K, deși există unele cazuri raportate de risc de renală cu utilizarea continuă și abuzivă a filochinonelor.
Cu excepția cazului în care vă aflați într-un grup de risc sau nu vă recomandă medicul, suplimentarea de rutină cu vitamina K nu ar trebui sa fie necesară.
Efecte secundare si contraindicatii
Nu se cunosc cazuri de toxicitate asociate cu doze mari de vitamina K (în formele K1 și K2). Cu toate acestea, pentru forma sintetică K3 poate exista interferență cu funcția glutationului, care poate duce la stres oxidativ asupra membranelor celulare.
Forma sintetică a vitaminei K (vitamina k3) poate interfera cu funcția glutationului, un antioxidant care protejează celulele de radicalii liberi, ducând la deteriorarea celulelor. Când această vitamină este administrata prin injecție, poate induce toxicitate hepatică, icter sau anemie hemolitică. Te-ar putea interesa și: Cele mai bune vitamine pentru tratamentul anemiei
Vitamina K blocheaza actiunea unor medicamente utilizate in terapiile anticoagulante (ex. warfarina), ceea ce le poate compromite eficacitatea. Prin urmare, pacienții care iau aceste medicamente nu trebuie să ia suplimente care conțin vitamina K sau să mănânce alimente care sunt foarte bogate în această vitamină.