Durerile articulare sunt simptome care apar în principal odată cu vârsta si reprezinta una dintre cele mai răspândite probleme de sănătate a vremurilor noastre. Disconfortul la genunchi, umeri, coate, glezne, incheieturi etc apar ca intepaturi, durere ascutita si alte manifestari afecteaza calitatea vietii celor care sufera de aceste afectiuni.
Explicatia multor dintre aceste tulburari ar fi ca atunci când sistemul imunitar devine confuz, este capabil să atace în mod eronat țesutul normal al corpului, provocând astfel daune și boli. Exista, insa, mai multe cauze si factori de risc pentru durerile articulatiilor despre care va invitam sa aflati citind acest articol.
Cauzele durerilor articulare
Articulatiile interconectează diferite părți ale corpului si sunt mecanisme complexe alcătuite din mai multe elemente precum cartilajul, ligamentele, membranele, fluidele și țesuturile. Prin urmare, durerile de la nivelul articulațiilor pot avea mai multe cauze:
- Cauze traumatice: declansate de un accident, cădere sau lovitură. Acestea includ, de exemplu, entorse, luxații sau supraîntinderi.
- Cauze mecanice: aparitia durerii este cauzata de malformații sau de uzura cartilajului odata cu inaintarea in vârstă (cum ar fi artroza sau osteoartrita).
- Cauze inflamatorii: când durerea apare in urma inflamației articulatiilor. De exemplu, artrita reumatoida apare atunci când întreaga articulatie este afectată, iar tendinita atunci când inflamația afectează tendoanele.
- Cauze infecțioase: durereile sunt asociate unui virus, cum ar fi gripa.
- Depozite de cristale de acid uric: aparitia durerilor este cauzata de depunerea cristalelor de acid uric de sodiu în articulație (acest lucru se întâmplă, de exemplu, cu simptomele artritei de guta).
Ce este artrita?
Artrita este o boala complexă a articulatiilor si un termen colectiv pentru bolile care provoacă simptome la nivelul sistemului musculo-scheletic (articulații, mușchi și tendoane), coloanei vertebrale, țesutului conjunctiv și organelor interne.
Doctrina artritei se numește reumatologie si include peste 100 tipuri diferite de artrită . Deși aceste forme de artrita au cauze și efecte foarte diferite asupra organismului, fiecare dintre ele este adesea experimentata ca durere a articulațiilor determinata de un atac al sistemului imunitar.
S-a demonstrat că anumiți factori sunt asociați cu un risc crescut de artrită. Unii dintre acești factori de risc pot fi modificați, alții nu, printre cei mai importanti regasindu-se:
- Varsta: sansele aparitiei majorității tipurilor de artrită cresc odată cu vârsta, persoanele cu varste intre 40 si 60 de ani prezentand risc mai mare de a dezvolta boala.
- Sex: femeile sunt mai predispuse la boala, reprezentand 60% dintre persoanele cu artrită. Cu toate acestea, guta afectează in principal bărbații.
- Genetica: anumite gene specifice sunt asociate cu riscul de a dezvolta anumite tipuri de artrita, cum ar fi artrita reumatoida. De asemenea, istoricul familial poate creste sansele de aparitie a bolii.
- Ocupație: Anumite ocupații care necesită îndoirea repetitivă a genunchilor sau lipsa activitatii fizice pot creste riscul osteoartritei genunchiului.
- Excesul de greutate și obezitatea: excesul de greutate poate contribui atât la debutul, cât și la progresia osteoartritei genunchiului.
Diferitele tipuri de artrită
Când vorbim despre artrită, desi pot exista multe boli diferite ale sistemului musculo-scheletic, ne referim adesea la acele afecțiuni inflamatorii care pot apărea în articulatiile corpului. In funcție de modul în care se manifestă și se dezvoltă artrita, putem face referire la osteoartrita sau artrită reumatoidă. Printre cele mai frecvente boli ale articulațiilor se regăsesc și artrita psoriazica, artrita reactiva, poliartrita reumatoidă, și guta.
Artrita reumatoida (RA) este o boală inflamatorie cronica a articulațiilor și, în unele cazuri, poate afecta chiar și alte părți ale corpului, cum ar fi sângele, plămânii și inima. Simptomele artritei reumatoide pot provoca durere, rigiditatea articulara, umflare, căldură și roșeață, iar articulațiile afectate își pot pierde forma, ducând la pierderea mișcării normale. Atat artrita reumatoida , cat si astroza, pot apărea ca urmare a unei supraîncărcări a corpului, de exemplu genunchi supraîncărcați in cazuri de supraponderabilitate sau încheieturi suprasolicitate in timpul unei activitati fizice intense, ca urmare a unui stil de viata sedentar.
Diagnosticul artritei
Un diagnostic de artrită reumatoida este primul pas către tratament si, in acest sens, specialistul in reumatologie efectueaza o examinare fizica pentru a identifica posibile simptome ale artritei reumatoide si va verifica dacă există rigiditate articulara, sensibilitate, roșeață, căldură, articulații umflate sau pierderea mișcării articulației. In majoritatea cazurilor, pentru determinarea tipului de artrita sunt utilizate teste imagistice (raze X) analize de sange si alte teste de laborator.
Dacă medicul suspectează artrita infecțioasă ca o complicație a unei alte boli, testarea unei mostre de lichid din articulația afectată va confirma de obicei diagnosticul și va determina cea mai potrivita forma de tratament.
Dureri articulare – tratamente naturale
Bolile legate de sănătatea articulațiilor sunt frecvente, insa, din fericire, in zilele noastre exista solutii naturale care pot contribui la diminuarea riscurilor de a suferi de aceste afectiuni si la prelungirea duratei de viață a articulatiilor. Printre cele mai populare tratamente naturale pentru dureri articulare se remarca:
- Acizi grași Omega-3: Acizii grași Omega-3 au proprietăți antiinflamatorii și au un efect pozitiv în artrită. Sunt conținute în pește de mare uleios, ulei de cânepă și in, cânepă și semințe de in, precum și suplimentele alimentare.
- Zinc: nivelurile scăzute de zinc sunt frecvente în artrita reumatoida, ulte medicamente pentru reumatism ducand la deficit de zinc. Un supliment alimentar natural poate susține un aport adecvat de zinc.
- Vitamina E: Vitamina E protejează articulațiile și are efect antiinflamator. În plus, administrarea de vitamina E permite adesea reducerea dozei de medicamente pentru reumatism. Cantitatea zilnică recomandată este în jur de 12-24 mg.
- Gheara diavolului african: Rădăcina acestei plante medicinale are un efect antiinflamator și analgezic pentru articulatii, favorizand mobilitatea și reducand disconfortul articular. Pentru afecțiuni de tip reumatic, terapia cu gheara diavolului african este recomandată sub formă de tablete sau ceai.
- Năsuță(Symphytum officinale): folosita sub forma de unguent sau cataplasmă aceasta planta are un efect analgezic, antiinflamator și decongestionant pentru articulatii.
In ce consta dieta antiinflamatoare?
Exista alimente care nu sunt recomandate in cazuri de artrita reumatoida, intrucat pot provoca inflamații, ceea ce poate agrava durerile articulațiilor. Când aceste tulburari există deja, o dieta pentru artrita reumatoida care exclude aceste alimente poate preveni apariția complicațiilor bolii.
Toate beneficiile dietei antinflamatoare se datorează faptului că se bazează pe consumul de alimente naturale și bogate în antioxidanți, evitând în același timp aportul alimente industrializate și bogate în grăsimi sau zaharuri simple.
Un exemplu in acest sens este acidul arahidonic – unul dintre componentele daunatoare – care se găsește în produsele de origine animală, cum ar fi carnea, ouăle și produsele lactate. Printre alimentele antiinflamatoare regasim cerealele integrale, broccoli, usturoiul și cireșele, dar si alte fructe, legume si leguminoase.