În timp ce vegetarianismul a fost promovat de diferite culturi, filozofii și religii de-a lungul istoriei, în ultimele decenii tot felul de diete vegetariene au devenit din ce in ce mai populare datorită creșterii gradului de conștientizare in ceea ce priveste drepturile animalelor, o sanatate mai buna, respectul fata de mediu, si lista poate continua.
Mancarea vegetariana este o optiune dietetica care favorizeaza consumul de alimente de origine vegetala si reducerea sau eliminarea totala a alimentelor de origine animala si, pe langa faptul ca, dietele vegetariene bine planificate sunt o optiune sanatoasa din punct de vedere nutritional, unele retete vegetariene se pot dovedi cu adevarat delicioase.
Cum alegem o dietă vegetariană
Există multe abordări ale unei diete vegetariene, iar atunci când alegem varianta potrivită de dieta ce consta in consumul de mancare vegetariana, este important să luam în considerare factori precum sustenabilitatea, costurile și calitatea nutrițională.
În plus, a lua în considerare care variantă se potrivește cel mai bine cu valorile și obiectivele noastre personale este un factor important în a determina cât de sustenabilă este pentru noi aceasta practica. Chiar dacă intenția sa nu este de a adopta o dietă complet vegetariană, ingerarea alimentelor din plante este esențială pentru o viata sanatoasa si echilibrata.
Partea frumoasa a acestor tipuri de diete este ca putem experimenta diferite variante de retete vegetariene și ca le putem adapta în consecință până când găsim acele feluri de mancare care ni se potrivesc. Asadar, cea mai buna alegere pentru fiecare dintre noi depinde de obiective și de etica personala, precum și de cât de durabilă este aceasta dieta pentru stilul de viață al fiecaruia dintre noi.
Tipuri de diete vegetariene
Vegetarienii sunt acele persoane a căror dietă nu include carne sau pește, dar consumă ouă, lapte sau derivate din aceste alimente. Asa cum am mentionat mai sus, fiecare persoana poate avea propriile motivații pentru a nu consuma alimente de origine animală, dar cele mai frecvente motive sunt legate de respectul față de mediu și mai ales față de organismele vii.
Chiar și așa, există diferite tipuri de vegetarieni în funcție de produsul pe care nu îl consumă. Unii vegetarieni includ în alimentația lor produse lactate, ouă și miere, care sunt obținute de la animale vii, în timp ce alții aleg să le evite. De asemenea, unele retete vegetariene nu contin alimente a căror prelucrare implică produse de origine animală precum anumite tipuri de grăsimi sau coloranți, obținute de la anumite specii de vietuitoare.
Există multe categorii de vegetarianism care sunt clasificate atât în funcție de alimentele care compun aceste diete vegetariene, cât și de filozofia personală a adeptilor fiecareia dintre ele.
Dieta ovo-vegetariana
Ovo-vegetarienii sunt acea categorie de persoane care nu consumă alimente de origine animală cu excepția ouălor si a preparatelor care contin oua, precum omleta, paste, aperitive si alte retete delicioase. Puteti folosi și ouă pentru retete cu coacere la cuptor, de exemplu în reteta de brioșe, prăjituri și pâine.
Adeptii dietei ovo-vegetariane au tendința de a prefera să mănânce ouă de crescătorie sau organice, care provin de la găini care nu sunt crescute într-un mediu defavorizat. Pe lângă carnea și peștele, o dietă ovo-vegetariană exclude și toate produsele lactate și alimentele preparate din acestea, cum ar fi laptele de vacă, branza, untul, smântâna, iaurtul, înghețata, etc. Deoarece ouăle care sunt consumate nu sunt fertilizate și nici nu trebuie să dăuneze găinilor care le depun, hrănirea cu ele este considerată de unii oameni mai puțin lipsită de etică decât consumul de lapte.
Dieta lacto-vegetariană
O dietă lacto-vegetariană este un plan alimentar care se bazeaza pe retete vegetariene alcatuite din fructe si legume, dar care conține produse lactate, așa cum sugerează si prefixul „lacto”. Această variantă include produse lactate precum laptele de vacă și alimente preparate din acesta, precum branza, untul, smântâna, iaurtul și înghețata, dar exclude toate tipurile de carne, cum ar fi carnea de vită, porc, pui și pește. De asemenea, dietele lacto-vegetariene exclud consumul de ouă.
Asa cum se întampla în cazul oricarei diete vegetariene, oamenii pot avea motive religioase sau culturale care ii determina sa urmeze o dietă lacto-vegetariană. Această variație este comună printre adeptii jainismului, hinduismului și budismului.
Dieta lacto-ovo-vegetariana
După cum sugerează și numele, dietele lacto-ovo-vegetariene sunt diete pe bază de legume care exclud carnea roșie, carnea albă și peștele/fructele de mare, dar includ în alimentație ouăle, laptele, branza, untul, iaurtul, smântâna, înghețata și alte produse si retete vegetariene care contin aceste ingrediente.
Astăzi, datorită beneficiilor sale impresionante pentru sănătate, o dieta lacto-ovo-vegetariana este aleasă in detrimentul unei diete pe bază de carnuri procesate care conțin cantități mari de grăsimi saturate. Mai mult, deoarece aceasta dieta este si foarte delicioasa, a inceput sa castige tot mai multi adepti de-a lungul timpului.
Deoarece lacto-ovo-vegetarienii mănâncă lactate și ouă, nutrienți precum calciul, vitamina B12 și vitamina D pot fi obținute destul de usor din aceste tipuri de retete vegetariene. Cu toate acestea, cei care urmează o dietă lacto-ovo-vegetariană trebuie să se asigure că includ in alimenatie sursele de legume si leguminoase potrivite, cum ar fi ceapa, rosii, ardei, salata verde, soia, ciupercile, tofu, nuci, seminte etc., pentru a obține cantitățile potrivite de nutrienți pe care fiecare dintre aceste ingrediente le pune la dispozitie.
Dieta fructariană
Fructiștii sunt acele persoane care consumă doar anumite categorii de fructe și legume, si anume cele căzute din copaci sau tufișuri sau care pot fi smulse din plantă. Acest lucru se intampla pentru că nu numai că aceste categorii de persoane nu vor să facă rău animalelor, dar nici plantelor din care provine hrana lor.
Cu alte cuvinte, adeptii acestei diete consuma numai ce dă natura în mod voluntar sau produse pe bază de plante, a căror extracție nu dăunează plantei. Ca rezultat, se consumă fructe de pădure, nuci și semințe, (ulei de) masline, legume precum ciupercile, dovlecei, rosii, ardei și avocado, leguminoase precum fasolea, soia și mazărea și cereale.
Mancaruri preparate din tuberculii, rădăcinile și frunzele plantelor alimentare precum salata verde, sfecla, cartofi, spanac, praz, cartofii, ceapa și alte ingrediente de acestea natura fac exceptie si sunt considerate tabu, deoarece planta mamă este deteriorată impreuna cu rădăcinile sale în timpul recoltării.
Pe de o parte, fructiștii consumă în mod deliberat alimente care conțin o cantitate mare de minerale și vitamine, pe de altă parte, această alegere foarte limitată de alimente ce implică și un risc de malnutriție. În timp ce proteinele sunt usor neglijate în acest tip de dietă, un aport ridicat de fructoză poate duce la un nivel ridicat de colesterol din cauza consumului mare de fructe.